#CupaMondiala Meciul de la ora 4
Marturisesc ca dintotdeauna mi-a placut sa vad meciuri de la #CupaMondiala. Pentru asta, paradoxal, am facut ceva sacrificii.
Meciurile au fost puse fie noaptea, fie dimineata (la Mondialul Asiatic meciurile erau dimineata de tot). In cazul mondialului brazilian meciurile sunt puse noaptea. Paradoxal, uneori nu meciurile de noaptea ma incomodeaza.
Fara sa ma laud, trebuie sa va zic ce sacrificii m-a pus sa fac aceasta #CupaMondiala:
1. Serile mele vor fi fara film sau teatru. La ora 7 am fotbal. Si nu stiu cum se face, dar fix meciurile tari sunt atunci. Luni, de exemplu, am de ales in How to train your dragon 2 si Germania – Portugalia. Alegerea MEA este simpla.
2. Daca pana acum ma plangeam ca nu pot adormi inainte de 2, acum ma culc invariabil la 3. Dupa meciul de ora 1.
3. Ieri a fost o zi speciala, cu 4 meciuri. Au fost meciuri la 7, la 10, la 1 si la 4.
Despre meciul de la ora 4 vreau sa va vorbesc. Paradoxal, este PRIMUL articol despre #CupaMondiala de pe blog, insa promit sa nu fie ultimul.
Asadar, ce a avut special meciul de la ora 4:
1. In primul rand, era al IV-lea meci al zilei, starea fizica nu era, deci, printre cele mai bune. Trecuse momentul cand as fi adormit instant, deci nu era riscul sa adorm in fata tv-ului. Insa era, oricum, destul de ciudat.
2. Paradoxal insa, ora aceea prezenta un avantaj: pe facebook, pe chat, nu mai era nimeni, deci nimeni sa ma disturbe. Nici mailuri sau actualizari nu primeam, asa ca ma puteam concentra la fotbal.
3. Meciul era, dupa mine, un meci TIPIC de campionat mondial. Se infruntau 2 lumi si 2 civilizatii diferite:
– Pe de-o parte, era harnicia tipic japoneza, tacticizata de un italian trecut de 60 de ani.
– Pe de alta parte, era exuberanta specific africana. De multe ori imi pare ca echipele africane nu joaca, ci DANSEAZA pe teren. Nu danseaza latino, precum sud-americanii, ci au dansurile lor africane, tribale, atat de frumoase din punct de vedere vizual.
Pe vremuri echipele africane erau caracterizate de o naivitate excesiva: ratau in prostie, faceau cadouri nesperate adversarilor, pierdeau la limita. Si in 90, si in 94, si in 98 s-a intamplat acelasi lucru cu o echipa africana. Sa nu mai zic de editia trecuta, cand Ghana a fost la un pas sa ajunga in semifinale (va mai amintiti faza in care Suarez a boxat de pe linia portii, fiind eliminat, iar Gyan a ratat lovitura de pedeapsa?).
De asemenea, echipele africane, tot precum niste echipe de pusti, au fost totdeauna echipe de moral: dupa ce dadeau un gol zburdau pe teren (dansau, ca tot am explicat ce si cum), insa daca primeau gol se taiau si mai luau inca unul.
Meciul de aseara a fost un pic diferit fata de ce ma asteptam, dar elementul surpriza este un alt condiment specific campionatului mondial. Aseara, Japonia cea muncitoare a deschis scorul si, antrenata de un italian, ma asteptam sa pastreze scorul pana la final. De asemenea, ma asteptam ca ivorienii sa fie demoralizati si sa nu fie capabili sa revina. M-am inselat, Coasta de Fildes a intors scorul in 2 minute si a invins cu 2-1.
E drept, Coasta de Fildes are o generatie experimentata de jucatori, cu totii caliti la marile echipe ale Europei. Nu mai poate fi vorba de o echipa naiva atat timp cat in ea joaca Zokora, Yaya Toure, Salomon Kalou ori … Didier Drogba.
Si ca tot a venit vorba de Drogba, am putut vedea azi-noapte cat de important este un LIDER. Iar acel lider sa fie IN ATAC si nu in aparare ori in poarta. Cum bine observa comentatorul meciului (altfel, comentariile sunt slabe la acest mondial), intrarea lui Droga s-a vazut IMEDIAT! Si nu, nu a dat niciunul dintre goluri. A fost un fel de sef de trib, care a facut lumina in jocul Coastei de Fildes. Impactul lui nu se vede pe niciun rezumat, insa se SIMTE atunci cand vezi meciul cap-coada.
Japonia nu este nicidecum eliminata. Japonia va juca la fel in celelalte meciuri. Va munci, va alerga si va vedea ce va iesi. Poate sa piarda in fata Greciei, insa poate sa si invinga Columbia. Culmea, acelasi lucru pot spune si despre Coasta de Fildes: oricat de experimentati ar fi ei, tot sunt capabili sa arunce pe geam toata munca de pana acum.
Cum a fost meciul de la ora 4? Pe langa faptul ca a fost, in sine, un meci frumos, a fost si o experienta foarte misto. Nu regret niciun moment ca mi-am sacrificat noaptea pentru el. Daca maine ar fi un alt meci la ora 4 as face la fel.
Si, pentru mine, ACESTA este un meci specific campionatului mondial. Anglia – Italia ori Spania – Olanda, oricat de spectaculoase ar fi, sunt PREA europene. Farmecul campionatului mondial NU este dat de Anglia – Italia, oricat de ciudat ar suna asta. Legat de acest farmec, astazi abia astept Argentina – Bosnia. M-as bucura enorm in cazul unei surprize.
Acum sa va vad pe voi: cine a stat sa vada meciul de la ora 4 la #CupaMondiala? 🙂 Hai, nu va fie rusine sa recunoasteti 🙂 Salutari MICROBISTE tuturor!
2 thoughts on “#CupaMondiala Meciul de la ora 4”