Cum stabilim valoarea timpului?

Valoarea Timpului

Discutia despre valoarea timpului este ampla. Stiu ca am mai scris candva, dar am si avut discutii pe tema asta. Eu nu voi dori sa trag o concluzie, ci voi da cateva exemple si voi lasa (in suspensie) cateva intrebari ESENTIALE.

Primul exemplu este cel legat de taxi si transportul de noapte. Pe scurt, pe vremea cand viata mea de noapte era mai agitata, pierdeam ca bonus minute bune, uneori chiar 20 sau 30, in asteptarea izbavitorului autobuz de noapte. Pe vremea aia, era o victorie sa economisesc banii de taxi. Evident nu eram singurul.

Inca de pe atunci aveam prieteni care strambau din nas: adica in 30 de minute nu puteai produce cumva aia 10 lei?

Emil Calinescu Valoarea Timpului

Exemplul cu taxiul l-am tot dat ani de zile, pana cand un alt amic mi-a replicat (citez din memorie): Eu am un job cu program fix, de 8 ore. Daca impart exact salariul la numarul de ore, in mod cert rezulta ca produc mai mult de 20 de lei intr-o jumatate de ora (acum cam atat e taxiul/uberul). Insa eu in afara de acel job nu produc alti bani. Nu pot munci mai mult, cel putin nu la acest job. Drept urmare, am alte criterii atunci cand comand sau nu un taxi: daca este foarte frig afara (daca ninge sau ploua), daca sunt foarte obosit, daca sunt intr-o zona unde nu e indicat sa astepti, daca sunt singur sau cu cineva, daca trebuie sau nu sa ma trezesc de dimineata.

Acel amic a concluzionat ca, din punctul sau de vedere, timpul nu ar trebui cuantificat in bani. Valoarea timpului nu este, deci, o notiune economica. Sau nu ar trebui sa fie DOAR o notiune economica.

Poza facuta in Happy Cinema Liberty Mall, inainte de inceperea proiectiei filmului Ambulanta: Salvare contracronometru – Ambulance

Un al doilea exemplu legat de valoarea timpului este dat de mersul la cinema. Un alt amic imi dadea acest exemplu: Sa zicem ca am 4 ore libere, de la 17:30 pana pe la 21:30. Ma rog, sa zicem ca as avea mai multe, dar le luam pe acestea 4. Daca merg la cinema, pierd 90 de minute pe drum, poate mai mult, pierd 20-30 de minute cu pregatirile (cu imbracat, aranjat), totul pentru a vedea un singur film, de 120 de minute. Nu mai bine stau acasa si vad 2 filme in acel timp?

Un altul imi spunea ca eu pierd prea mult timp cu filme proaste. El merge rar de tot la cinema, iar atunci cand o face, deseori iese din sala dupa jumatate de ora. Considera pierdere de timp sa stai in sala pana la final in cazul unui film prost.

Poza facuta la Teatrul Evreiesc de Stat inaintea inceperii spectacolului Cartea lui Ruth

In mod cert mersul la teatru este distinct, caci teatrul nu poate fi inlocuit cu nimic. Pentru teatru trebuie sa mergi la locul faptei, sa simti vibe-ul salii, sa simti energia pe care ti-o transmit actorii. E cu totul altceva.

Pentru ca tot vorbim despre film si teatru, un alt amic imi spunea ca ma zgarcesc aiurea atunci cand merg la TIFF. Ca sa intelegeti: in Cluj nu am stat niciodata in centru, drept urmare intotdeauna am plecat dimineata din camera si m-am intors seara, uneori dupa 12 noaptea. Daca as fi locuit in centru, as fi putut sa mai trec macar o ora prin camera, sa ma odihnesc. Ori poate sa scriu un articol la cald.

Poza luata din articolul despre shoppingul politic.

Tot legat de valoarea timpului mai dau un exemplu: cel al mersului la cumparaturi. Cum adica, sa mergi sa-ti cumperi MANCARE?! Sa te plimbi printre rafturile cu branzeturi, cu mezeluri, cu fructe, cu bauturi? Pentru 20 de lei, cat este curierul Glovo ori Bringo, sa pierzi atata timp? Ma rog, uneori curierul este gratis, caci deseori sunt oferte in acest sens.

Atentie: aici valoarea timpului este completata de EFORTUL pe care-l faci. Caci atunci cand cari sacosele cu produse faci si un efort (efort pe care nu il faci atunci cand ASTEPTI un autobuz de noapte, de pilda).

Un ultim exemplu mi l-a dat o amica, atunci cand a vorbit de … podcasturi. Ea imi spunea ca asculta podcasturi atunci cand conduce (isi petrece minimum 2 ore pe zi la volan), ca podcasturile sunt „salvarea” ei, ele si audiobook-urile. Altfel acel timp ar fi un timp pierdut.

Poza luata din postarea despre articolele evergreen. Ideea e ca eu tot timpul UMBLU cu castile in urechi, fara ca asta sa insemne ca eu tot timpul ASCULT efectiv ceva.

Chestie care m-a dus cu gandul la urmatoarea intrebarea: timpul pe care il petreci cu tine insuti, acela in care nu faci nimic, in care esti singur cu gandurile tale, este un timp pierdut? Oare cei care au in mod curent astfel de non-activitati nu cunosc valoarea timpului? Nu ma refer la cei care se plictisesc, eu unul mi-am scos acest cuvant din vocabular, singurul mod in care folosesc acest cuvant fiind atunci cand il alaturi unor produse: film plictisitor, spectacol plictisitor, carte plictisitoare.

In sens contrar, timpul petrecut cu altii, SOCIALIZAREA, este un timp pierdut? Cei foarte sociabili, care ies toata ziua si petrec, sunt niste oameni care nu cunosc valoarea timpului? Este oare ceva (complet) gresit sa-ti doresti sa faci asta cat mai des?

Poza luata din articolul despre lucratul de acasa. Ca sa continui ideea legata de plictiseala si de valorizarea timpului, multi considera ca timpul petrecut la o bere este un timp pierdut. Ceea ce este total gresit, din punctul MEU de vedere. Dar deja v-am zis asta de (prea) multe ori.

Asadar, intrebarea ramane: Cum stabilim valoarea timpului? E clar ca e ceva subiectiv, ca e diferita la fiecare dintre noi. Insa chiar si asa, subiectiva, CUM o stabilim? Cum stabilesc care este valoarea timpului PENTRU MINE?

10 thoughts on “Cum stabilim valoarea timpului?

  1. Fain articolul, cred ca ii atribuim mereu o valoare diferita in functie de circumstantele in care ne aflam – daca esti pe cale sa salvezi un om atunci timp=viata, daca petrecem cu prietenii timp=relaxare, daca mergem la shopping timp=bani. Singura valoare oarecum independents de vointa noastra mi se pare ca e atunci cand lucrezi so ai deadline.

    1. Te contrazic in 2 locuri:

      1. Cand mergem la shopping ai zis ca timp = bani. E relativa chestia asta. Cand te duci sa cumperi de mancare, poti umple un carucior in 15 minute sau sa-l umpli intr-o ora, ca te uiti cu atentie la fiecare raion. La fel la haine: poti sa-ti iei dupa 2 ore un tricou de 15 lei sau sa-ti iei un palton de 1000 de lei.

      2. Legat de deadline, tot de tine depinde. De ex, daca 2 studenti au un deadline, unul e angajat, altul nu, cel angajat va recepta altfel deadline-ul, caci va trebui sa lucreze la proiect abia dupa ora 18. La job, doi oameni au deadline, doar ca unul trebuie sa plece, sa „rupa usa” la 18, ca are familie, are alte planuri. Cel care poate sta peste program e mai relaxat.

  2. Greu de definit, depinde de circumstanțe (cum spune Oana mai sus), de complexitatea livrabilelor (dacă e vorba de o muncă prestată).

  3. Valoarea timpului este exact aceea pe care i-o atribui tu. Pentru mine, timpul pierdut este acela prea mult pentru ceva și în același timp, prea puțin pentru altceva. De exemplu, statul în stație 15 minute este prea mult, dar prea puțin pentru a merge până în parc sau la un magazin și mă a întoarce pentru a lua autobuzul.
    Timpul pentru cinema, teatru, citit nu-l consider timp pierdut.

    1. Exact cum ziceam: e timp pierdut, insa atunci cand e frumos afara zici ca e ok ca ai stat la aer 15 minute. Daca e ger si viscol timpul pierdut este si contraproductiv, ai putea raci din cauza lui.

  4. Nu am stat niciodata sa ma gandesc la asta pentru ca avand in vedere ca este timpul meu, nu l-am considerat niciodata pierdut. Nici atunci cand dau explicatii cuiva care nu vrea sa le accepte sau sa le inteleaga. Consider ca poate am adus plus valoare la ceea ce stia sau nu. Poate ca traiesc eu in lumea mea, ceva mai optimista. Dar buna intrebarea ta, totusi.

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !