cu litere mici …

Acest articol a fost iarasi “pregatit” pe facebook. Acolo pusesem o intrebare aparent neutra: de ce unii oameni scriu pe blog DOAR cu litere mici. Ideea era asa: daca scrii DOAR cu litere mari se cheama ca tipi. Cum se cheama insa atunci cand scrii cu litere mici? DE CE scriu unii oameni doar cu litere mici?

La intrebarea asta am primit mai multe raspunsuri. AICI puteti gasi reactiile de pe fb, dar, ca de obicei, unele mi-au venit si pe mail ori pe chat, unii nedorind sa intre PUBLIC in acea discutie. Acum o sa va arat cateva explicatii foarte interesante:

1. O prima explicatie ar fi cea mai banala: de lene. Oamenilor le este lene sa scrie cu majuscule la inceput de propozitie. Le este lene sa apese tasta SHIFT.

2. O explicatie misto vine de la Raluka Anca:

Din punct de vedere psihologic as spune ca e o persoana care detesta orice fel de regula, inclusiv regulile gramaticale, un rebel de meserie , un om cu un spirit de contradictie foarte dezvoltat, care contrazice doar de dragul de a nu fi de acord, fara argumente solide, mai pe scurt e un gen de persoana cu care nu as vrea sa am de a face in viata reala si m-as limita doar la a citi blogul, daca e ceva interesant. Nu as comenta niciodata la blogul sau pentru ca evident, ma va contrazice :))

3. Altcineva imi spune ca ar fi un template pe wordpress care ar face ca toate literele sa devina automat mici. Oare care este utilitatea efectiv a unui astfel de template?

4. Raluca Uluiteanu da alta explicatie:

la masterul in comunicare am invatat ca a scrie cu litera mica inseamna lipsa de respect (evident in business, dar si pe un blog cred ca se poate aplica) lipsa de respect fata de interlocutor/cititor, fata de ceea ce scrii .. etc

5. O amica, pe chat:

” vrea(mai mult sau mai putin constient) ca textul lui sa fie perceput ca o poveste
probabil considera ca asta ii da flux
continuitate …. e ca o chestie care n are inceput , n-are final”

6. Alex Pirlogea da alta explicatie:

E un element de brand personal, o trasatura prin care se distinge acea persoana, ceva inovativ.

7. O explicatie interesanta vine de la Cristi Median:

Eu am o prietenă virtuală care așa scrie. Nu cred că are o semnificație pe care s-o putem pune în corespondență cu scrisul cu majuscule, ci este mai mult o individualizare a ființei respective. Ea știe că nu e corect și nu vrea să transmită ceva anume, pur și simplu așa îi place ei să scrie, și de aici pornim discuția. Dacă o citești o citești pentru ce scrie, nu pentru formă, gen. La fel cum sunt unii care se îmbracă într-un anumit mod neconvențional sau scriu „sînt” în loc de „sunt”, neacceptând regula respectivă.

8. Un raspuns la acest comentariu mi-a venit insa pe mail (am fost rugat sa nu divulg numele persoanei). Citez:

De fapt oamenii care fac asta isi mascheaza erorile gramaticale. Din start n-o sa ai pretentii gramaticale de la un blog unde apare asa. Din start esti avertizat ca regulile gramaticale nu sunt pentru el. E un soi de smecherie: iti arat din start cine sunt, sa nu ai pretentii de la mine.

Nu am postat toate comentariile ori toate reactiile venite pe mail. Acum urmeaza si opinia personala (Ca de obicei, punctual):

1. Nu scriu nici eu foarte corect gramatical, imi scapa multe aspecte. Asta nu inseamna insa ca imi propun asa ceva. Dupa parerea mea este o mare diferenta intre fac greseli pentru ca sunt om si fac greseli intentionat. Regulile gramaticii NU SUNT DISCUTABILE (da, acum tip). Cum ar fi ca un nene sa circule doar pe contrasens? Sau sa mearga un drum intreg cu spatele? De ce? “Brand personal”, domne…

2. Lenea NU este un argument. Daca mie mi-ar fi lene sa pun virgule ar fi ok? Sau daca soferilor le-ar fi lene sa semnalizeze?… Lenea asta…

3. Asa le place sa scrie? Pai poate si mie-mi place sa merg dezbracat pe strada. Dar n-o fac! Pentru ca, surpriza, NU E DECENT. Sau nu conteaza decenta?

4. Este OBOSITOR. Lasand la o parte faptul ca acel om a calcat in picioare regulile gramaticii, este vorba si de confortul meu, ca si cititor de blog. NU-MI PLACE sa citesc un astfel de text. Sa nu conteze deloc asta?

5. Cu riscul de a fi considerat hater, voi da un exemplu de bloggerita care scrie doar cu litere mici: Cristina Bazavan (ea este cel mai cunoscut exemplu, mai sunt insa multi altii). Legat de blogul ei, pe scurt, 3 aspecte:
– Majoritatea articolelor sunt scrise cu litere mici, insa descrierea ei este scrisa NORMAL (majuscula la inceputul frazei).
– Pune totusi majuscule la numele proprii. Acest lucru, dar si ce am scris mai sus, arata faptul ca nu are niciun plugin ori template care sa ii micsoreze automat toate literele. Se pare ca asa vrea sa scrie.
– Blogul, per total, mi se pare obositor si plictisitor. Motivul principal este acest mod de a scrie exclusiv cu litere mici. Recunosc, este un blog citit si apreciat, deci, probabil, multi apreciaza acest mod de a scrie. Din acest motiv, de fiecare data cand vad un blog scris exclusiv cu litere mici, ma intreb: oare bloggerul asta tot dupa Cristina Bazavan s-a luat?
Serios, tind sa cred ca stilul ei de a scrie a influentat pe multi. In rau zic eu.

6. Pe bune, de ce ar trebui sa iesim in evidenta prin asa ceva? Nu mai bine am iesi in evidenta prin ideile noastre?

Ca sa rezum: consider ca regulile gramaticale NU sunt negociabile. Unul scrie astazi doar cu litere mici, altul va scrie maine doar cu litere mari; poimaine se va gasi unul care sa nu doreasca sa puna virgule ori alte semne de punctuatie… In fond, de ce o regula gramaticala ar fi mai importanta decat alta? Efectele sunt, in opinia mea, exclusiv negative: articolele devin obositoare, plictisitoare si parca neterminate. Acea idee cu povesti fara sfarsit de fapt se intoarce impotriva autorului. Tu vrei sa lasi TOATE articolele neterminate, de parca ar fi niste ciorne? Eu, unul, sigur nu-mi doresc sa citesc asa ceva.

In final, trebuie sa fac o precizare: nu am nimic cu numita Cristina Bazavan. Ea, ca si persoana, imi este aproape indiferenta. Nu discut alte aspecte legate de blogul ei, despre subiectele de pe blogul ei ori despre alte chestii de genul. Eu critic aici doar stilul ei de a scrie, stil care face blogul ei aproape nefrecventabil pentru mine(in majoritatea cazurilor). Insa, culmea, pe ea o apreciez pentru discursurile pe care le tine. Ultima oara, la Webstock 2013, a avut una dintre cele mai bune prezentari (e om care vine din radio si asta SE VEDE). Din acest motiv ma intreb, cu regret: de ce se prosteste?

salutari minuscule tuturor (macar ultimul paragraf sa fie scris exclusiv cu litere mici)!

Comments

comments

4 thoughts on “cu litere mici …

  1. Bun articol.

    Aș face o precizare. Cel care scrie în acest mod poate avea motivele lui. Noi putem fi de acord cu ele sau nu. Dar în ipoteza că îi „condamnăn” acest obicei, nefiind de acord cu el, trebuie subliniat că este vorba de o greșeală pe formă.

    Sigur că unii pot opina că dacă scrie așa înseamnă că își maschează agramatismele (au fost câteva comentarii în sensul ăsta). Totuși, cel mai bun mod de a te convinge de asta este să-i citești efectiv textele. Așa o să vezi dacă are greșeli flagrante sau nu, precum și dacă textele lui au substanță sau sunt goale.

    În concluzie, putem să ne pronunțăm asupra acestui „nărav”, avem tot dreptul să o facem, atât timp cât nu pierdem din vedere că este doar un element de formă, de ambalaj. Pentru că probabil sunteți cu toții de acord că o poezie eminesciană scrisă cu litere mici pe o ciornă ar avea aceeași valoare artistică cu cea scrisă cu majuscule pe hârtia tipărită. Forma nu afectează fondul. 🙂

    1. Nu am voie sa-l condamn si sa spun ca nu vreau sa citesc un astfel de blog? Pentru mine, ca cititor, este neplacut. Ma oboseste enorm, iar cititul blogurilor ar trebui sa ma relaxeze. Asa gandesc eu.

      Iar discutia era strict despre ambalaj. Inainte sa gusti un produs te uiti la ambalaj, nu? Poate eu nu apuc sa GUST acel produs tocmai pt ca ambalajul este oribil. A nega lucru asta inseamna sa negi intreaga industrie a publicitatii.

      1. Ba da, ai voie să-i condamni sau să nu-i citești. Comentariul meu se referea la cei care au extins această greșeală de formă asupra fondului, spunând că probabil respectivul își maschează astfel greșelile gramaticale sau are texte de cacao, gen.

        Iar chestia cu publicitatea din final este legată de cum înțelege respectivul să se promoveze. Sigur că cel care scrie în acest mod, din punct de vedere al marketingului și publicității, comite o eroare, nu știe să își „facă reclamă” și își îndepărtează o parte din potențialii cititori (și pe mine mă obosește oarecum acest scris). Dar asta este alegerea și poate greșeala lui. Dincolo de faptul că noi nu îi accesăm blogul, el sau ea în continuare poate să aibă texte de calitate.

        Calitatea reală nu are nimic de-a face cu publicitatea. Dacă o specie rară de flori superbe este promovată corect, ea va aduce mulți bani celor care o cultivă. Dacă însă aceeași floare se află într-o poiană izolată, ea nu va fi cunoscută, promovată și nu va aduce niciun ban nimănui. Dar ea în continuare va emana același parfum și va avea aceleași culori superbe, adică aceeași calitate. Chiar dacă nu va exista nimeni care să vadă acele petale și să simtă acel parfum.

        Calitatea reală a unui lucru (text etc) nu are nimic de-a face cu publicitatea. Este o proprietate a acelui lucru: ea poate să existe sau să nu existe. Publicitatea înseamnă să găsești lucrurile de calitate și să le promovezi. Dar pot exista lucruri care nu sunt bine promovate (sau texte care sunt scrise cu litere mici) și care totuși sunt de calitate. Iar cei interesați în primul rând de fond vor găsi această calitate chiar și acolo unde ambalajul e oribil. Sigur că majoritatea se vor opri la ambalaj… 🙂

  2. Pingback: Înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, „Recomandările săptămânii”.

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !