Saptamana trecuta, in rubrica mea de recomandari cinefile de pe minunat, semnalam un articol interesant. Blogul pe care a aparut nu imi este cunoscut, am dat de articol prin intermediul unui alt blog. Articolul in cauza vorbea despre continuarile nefericite si trase de par care urmeaza sa apara anul acesta. Ale unor filme americane. De ce americane si nu romanesti urmeaza sa vedem in continuare.
Asadar, de ce oare romanii n-or face si continuari la anumite filme? In continuare o sa va dau exemplu de 5 filme romanesti care ar fi putut fi continuate lejer (pentru unele acum e cam tarziu):
1. Filantropica este unul din filmele mele preferate. Dupa cum s-a terminat eu chiar am avut impresia ca va avea o continuare (il luase „Don Pepe” pe Robert in masina si urma sa-l faca „masina de facut bani” ; am avut impresia ca asta va fi urmatorul film … daca era regizor american asa s-ar fi intamplat). M-as fi bucurat enorm sa fie asa. Acum insa e prea tarziu, Filantropica fara Gheorghe Dinica ar fi complet seaca. Si recunosc asta.
2. Furia este iarasi un film ce putea fi lejer continuat. Eventual cu cei 2 care vor fi urmariti de marele bastan caruia ii omorasera fiul. Habar n-am. Cumva…
3. Senatorul Melcilor, din 1995, ar fi putut continua lejer. Acel personaj, destul de bine construit, putea sa-si continue vizitele: in alte localitati, sa-l vedem poate intr-o alta ipostaza (intr-o campanie). De ce de exemplu filme ca Magnatul au preferat sa construiasca, de la 0, alt personaj, tot interpretat de Dorel Visan? Nu ar fi fost mai indicat sa preia pe de-a intregul personajul creat atunci? Doar intreb.
4. Buna! Ce faci? este iarasi un film pe care eu il vad continuabil. Asta este nou, deci poate ma aude (citeste) cineva.
5. Eu cand vreau sa fluier, fluier nu ar putea si el continua? Sa vedem ce mai pateste acel nene dupa ce a jucat pe degete toti responsabilii inchisorii?
Semnalez aici cateva exemple „fericite”:
– Ho Ho Ho, care are o continuare si am inteles ca vor mai urma;
– Poker 1 si Ultimul Corupt din Romania;
– nitel mai in trecut avem: seria BD si seria Liceenii (inceputa inainte de 89 si continuata dupa 90).
Ok, romanii nu au obiceiul asta de a „continua” filmele. Sa vedem acum de ce se intampla asta:
1. Dupa 1990 sunt caracteristice cinematografiei romanesti filmele „de autor”, de „mesaj”. Ai transmis mesajul, gata, la revedere, s-a zis cu filmul tau.
2. Tine si de finantare: ai primit finantare in urma cu 2 ani, nu mai esti sigur de finantare. Din acest motiv regizorii nu vor sa riste si sa faca un film „neterminat”. Publicul ar astepta in zadar o continuare. Dupa 2000 singurele filme cu continuare au fost produse de Media Pro, ceea ce nu este de mirare.
3. Am dat mai sus exemplu de comedii (4 din 5), iar cele cu continuari sunt numai comedii. Nu e o coincidenta, SF-uri ori filme de actiune nu prea avem (ah, da chiar, mai e seria cu Comisarul Moldovan).
4. Filmele romanesti nu sunt facute sa fie continuate de cineva. NU ma gandesc la cele gandite sa fie in serie, ci pur si simplu sa lasi filmul in asa fel incat sa poata fi continuat de cineva (de tine sau de altcineva, in functie de succes).
5. Ca si continuare a punctului 2 am impresia ca cei de la alde CNC (finantatorii de baza) nu prea agreeaza sa finanteze continuari. Probabil asa s-a trasat linia, habar n-am.
Pe bune, eu zic ca ar fi o provocare: sa se faca filme lasate intentionat cu un final „continuabil” si in functie de succesul avut sa fie sau nu continuate. Nu ar fi o mica miza pentru producatori? Ah, am uitat: nu ar trebui sa tintim sa facem filme comerciale, ar trebui sa conteze calitatea filmului. Pentru ca noi finantam filme la care se uita 8 spectatori. Bine de stiut.
Salutari CINEFILE tuturor!
ps: Abia astept sa apara, anul asta, Hangover 3, Scary Movie 5, iar acum merg sa vad GI Joe 2! 🙂
7 thoughts on “Continuari … NEromanesti”