Pe Facebook, din ce in ce mai des, imi apare cate un ceas de buzunar in newsfeed.
E drept, am tot frecventat site-uri de ceasuri, asa ca este firesc sa-mi apara in feed reclame la ceasuri. Sunt fan al ceasurilor clasice, am spus asta dintotdeauna.
Insa tot nu pricep ce treaba are ceasul de buzunar cu pasiunea mea?
Nu sunt politia modei, urasc normele vestimentare, ma straduiesc sa le incalc pe toate, pe rand ori in acelasi timp, drept urmare nu voi zice clar si raspicat ca nu ai voie sa porti ceas de buzunar. Daca vrei sa porti asa ceva, daca te satisface, poarta-l. Nu doar ca nu te impiedic s-o faci, ci chiar te incurajez. Incurajez libertatea si nonconformismul.
Eu, insa, vreau sa aflu DE CE.
Va pot da multe motive pentru care eu port ceas clasic. Nu-mi plac smartwatch-urile, pe care le consider lipsite de eleganta. Cel care poarta asa ceva la mana aduce mai mult cu un cyborg decat cu un om. Cu un Android, ca tot este el cel mai intalnit sistem de operare. Va mai pot da si alte motive, am tot facut-o de-a lungul timpului.
Insa pe bune ca nu gasesc niciun motiv pentru care as purta un ceas de buzunar. Poate nu-s eu indeajuns de hipster, indeajuns de pasionat de epocile vechi. Nu m-am visat niciodata traind in anii 20, in anii 60 ori in anii 70. Nu consider ca-s superior persoanelor din acele perioade, nu ma consider nici norocos ca m-am nascut in 1986, insa nici nu tanjesc dupa altceva. Pur si simplu imi asum anul in care m-am nascut, asa ca incerc sa traiesc cat mai bine in perioada asta de timp. Oricat de buna sau de rea ar fi ea.
Inteleg logica de a face filme cu acele perioade. Si mie-mi plac filmele care redau acea perioada. Este o desfatare, o placere, sa vad astfel de filme. Nu inseamna, insa, ca as dori sa ma comport asa.
Intr-adevar, port palarie, ma laud cu asta si mi-as tot cumpara palarii. Insa, din punctul meu de vedere, palaria are logica, are sens, si in 1920 si in 2022. Ceasul de buzunar nu are.
Ca sa intelegeti ce vreau eu sa spun, va spun cele 3 calitati pe care trebuie sa le aiba un obiect vestimentar si deopotriva utilitar:
- Sa fie estetic, sa iti completeze armonios tinuta. Aici intra, evident, inelele, bratarile, lanturile, dar si ceasul clasic. Aici, insa, bifam si ceasul de buzunar. Si el se potriveste estetic, intr-un fel.
- Sa fie util. Utilitatea ceasului este clara: sa-ti arate ora. Ceea ce, nu zic, se intampla si-n cazul ceasului de buzunar.
- Sa iti faca viata mai usoara, sa iti fie usor sa-l folosesti. Lucru pe care un ceas clasic il indeplineste, unul smart la fel, nu si unul de buzunar. Ok, ma vad scotandu-mi telefonul sa ma uit la ceas, sa vad si ce notificari mai am. Dar sa scot ceasul de buzunar? Nu e absurd?
In plus, ca sa reajung la punctul 1, oare chiar isi doreste cineva sa arate ca la 1920 sau chiar la 1950? Inteleg sa fie vorba despre o petrecere tematica, sa iti doresti sa traiesti, pentru o seara, ca in 1920. Sau in 1930 (desi anii 30 nu-i prea regreta nimeni). Insa nu vad de ce si-ar dori cineva sa traiasca zi de zi ca in 1920. Serios, nu inteleg.
Ca sa intelegeti de ce am scris eu acest articol: sunt site-uri mari, in frunte cu Watchshop, care au in oferta ceasuri de buzunar. Sunt destul de scumpe. Nu e o chinezarie de 20 de lei, pe care o iei pentru o seara. Deci exista o piata pentru asa ceva. Exista doritori. Cumparatori. Pe ei vreau sa-i aud. Sa-i inteleg.
Asa ca te intreb pe tine, cititorule: ai purtat vreodata ceas de buzunar? Daca da, de ce? Daca nu, ai cunoscut pe cineva care poarta constant? Poate e ceva care-mi scapa. Zic.
Ai ajuns aproape de explicație. Ceasul de buzunar se asociază unei ținute anumite și anumitor … stiluri de viață, să le zicem așa. În principal e un accesoriu ușor de purtat cînd ai pe tine veston, și-un buzunar unde să lași ceasul, să nu atîrne greu prin buzunare (motiv din se poartă și mai rar cu jeans/blugi).
Porți la ocazii speciale, nu toată ziua bună-ziua. Porți cînd nu ești încărcat cu 1000 de alte obiecte. Am putea spune chiar că ține de un minimalism studiat – vorba ta, telefonul cu notificările lui nu merită purtat, pentru că-ți distrage și fragmentează atenția de zeci de ori pe parcursul unui eveniment. Un ceas simplu, fie că-i de buzunar fie că-i de mînă, se rezumă doar la a-ți oferi ceva, fără a cere atenție la schimb. (referință: https://m.signalvnoise.com/why-a-watch-when-i-have-the-time-on-my-phone/)
Plus că-i fix ca alte bijuterii, îți arăți #valoarea și îți faci mai interesantă ținuta. Și-așa bărbații nu prea au multe accesorii pe care să le adauge la ținută.
Pur și simplu suntem noi prea săraki pentru așa ceva, plus că nu ne învîrtim în cercurile potrivite pentru a purta așa ceva. Zic și eu.
Evenimentele la care ai purta asa ceva mi se par prea putine pt oferta de ceasuri de buzunar. Ceasul clasic poate fi purtat la orice ocazie. Zic.
Păi nu neg, mi-e clar că este o chestie mai degrabă de show, să arăți că Ești Diferit. Dacă ești genul care merge la operă de 2x pe lună, poate la filarmonică, la teatru, la vreun dineu din cînd în cînd … mno, să zicem că-ți permiți și că are sens. Oricum un ceas te ține o viață, dacă calculezi la cîte evenimente mergi în timpul ăsta și cît te costă și ele, parcă altfel iese la final.
Am purtat un ceas de buzunar timp de o săptămână. În urmă cu 39 de ani. Văzusem „O scrisoare pierdută” pe TVR și am transformat imediat un vechi ceas Pobeda într-un accesoriu vestimentar. Parcă mă simțeam „important” când scoteam ceasul din buzunarul vestei de lână (lucrată manual), îl priveam pentru câteva clipe, apoi îl aruncam nonșalant în buzunar!