Care-i faza cu urarile de sarbatori?

Care-i faza cu urarile de sarbatori?

 

 

Urarile, ca si scuzele, sunt un mimetism unanim acceptat. Esti in preajma unor sarbatori (nici nu e clar CAT de aproape, care este limita nu stie nimeni), asa ca fiecare persoana cu care interactionezi, fie si pentru 2 secunde, trebuie sa primeasca, din partea ta, niste urari. Te duci la supermarket sa faci cumparaturi? Apai dupa ce ai platit trebuie sa spui Sarbatori fericite. Si sa zambesti.

Daca intalnesti un vecin, nu conteaza in ce context (poate sa stea si sa-si bea mintile in fata blocului, poate sa iasa cu gunoiul, poate pur si simplu sa intre la el in apartament), trebuie musai sa-i urezi de bine.

Bineinteles, urarile nu sunt doar live. Urarile sunt si scrise. Ai facebook? Asigura-te ca ai urat de bine intregii liste. Nu conteaza cum: mesaj personal, mesaj pe perete, taguire. Urare sa fie, ca e bine.

Ai agenda telefonica plina? Asigura-te ca fiecare contact a primit de la tine o urare. Eventual mai multe: ca una e cu Mos Ajun, una e cu Mos Craciun, alta e cu sarbatoarea in sine si cu Nasterea Domnului.

Mai sunt cateva persoane, in varsta de obicei, care n-au facebook si nici telefon mobil. Acelea trebuie sunate. Nu d-alta, dar ce se fac ele fara urarile tale?

In sens invers, daca esti o persoana importanta, ai pretentia ca lumea sa-ti ureze de Craciun. Ma rog, acum este Craciunul, dar este FIX aceeasi situatie de Paste, de Revelion, de ziua ta (de nastere ori de nume) ori de cine stie ce alta zi. Ah, da, era sa uit: femeilor trebuie sa le zici musai la multi ani de 8 martie. Altfel esti misogin!

Revenind: daca esti persoana importanta, faci liste. Una e cea alba, cu persoanele care ti-au urat, unde in capul listei se afla cei cu urari originale (uite, nu doar ca s-a straduit sa-mi ureze, dar s-a strofocat sa spuna si ceva original); alta lista e cea neagra, unde se afla persoanele care nu ti-au urat. Trebuie sa faci sapaturi: de ce nu ti-au zis macar un Craciun Fericit? Ce au avut acele persoane de facut? Daca n-au scuza buna, schimbi foaia.

Un alt #SperSaCrapi 🙂

Acum, pe bune: care este utilitatea acestor urari? Sarbatorile tale sunt mai fericite pentru ca ti-au urat asta 200 de persoane? Daca esti vanzatoare la hypermarket si ai in zilele premergatoare Craciunului 400 de clienti, deci 400 de urari, inseamna ca vei avea un Craciun mult mai fericit decat un fizician care sta incuiat in laborator si munceste, adica fix ce faci si tu, doar ca munca lui nu presupune interactiune cu publicul? Daca, din N motive, vei avea un Craciun naspa, urarile alea iti vor schimba ziua?

Inteleg ideea de reuniune de familie, inteleg ca din cand in cand trebuie sa-ti mai amintesti de prietenii cu care n-ai mai interactionat ori cu rudele cu care nu ai mai vorbit demult. Inteleg ideea de a multumi din complezenta cand interactionezi cu o persoana (de fiecare data cand platesc la magazin multumesc, mi se pare firesc). Inteleg sa faci cadouri, chiar si unor necunoscuti. Sunt total de acord cu strangerea de bani in vederea cumpararii de cadouri si dulciuri pentru copii. Dar faza cu urarile de sarbatori pe bune ca n-o inteleg.

Sursa foto

Iar urarile de sarbatori sunt fix la fel de utile precum scuzele. X i-a dat cu bata-n cap lui Y. X pleaca de la locul faptei, lasandu-l pe Y cazut. Y supravietuieste, X se intalneste cu el dupa cateva luni si-si cere scuze. Cam cat de utile sunt scuzele astea? Mie-mi suna fix a “bai, asta e mana mea, in ea tineam o bata, ala e capul tau, in el am vrut sa dau, am dat, te-am nimerit, dar ai avut noroc; pentru ca ai avut noroc si ai supravietuit, imi cer scuze, ca na, s-ar putea sa ne mai intalnim”.

Serios, care-i logica scuzelor? Scuzele, in intelesul meu, inseamna o schimbare de atitudine. Scuzele sunt utile atunci cand NU ai vrut sa faci ceva (de exemplu, cand ai facut ceva fiind beat ori cand, DIN GRESEALA, ai dat cu mana peste ceasca de cafea si ai varsat-o pe individa din fata ta). Atunci da, scuzele sunt echivalente cu neatentia, cu lipsa de intentie.

Dar atunci cand AI VRUT sa faci ceva, eventual ai si facut, de ce ti-ai mai cere scuze? Ai facut ce ti-ai dorit? Care-i logica?

Legat de scuze, cea mai misto explicatie a lor am vazut-o intr-un film. Vi-l recomand. Se cheama Darul lui Ionas (The Giver). Nu va povestesc filmul, va zic doar atat: tu faceai o boacana, iti cerea scuze, iar pe fundal se auzea SCUZELE TI-AU FOST ACCEPTATE. Ceva mecanic.

Scuzele sunt, insa, utile, atunci cand sunt FAPTE. Eu aveam o parere proasta despre X, eventual am si zis lui X si lui Y parerea mea, eventual l-am si sapat un pic, dar acum mi-am schimbat parerea, deci ma duc la el si-i zic asta. Nu sunt scuze, nu PRONUNT cuvantul Scuze, pare rau, insa atitudinea mea s-a schimbat. O chestie mult mai utila, nu?

Urarile de sarbatori sunt fix ca scuzele: daca-s doar vorbe, sunt complet inutile. Faptele, adica daruiesti ceva cuiva, fie cunoscut, fie unui necunoscut de pe strada, sunt foarte ok si chiar au efect. Dar urarile de sarbatori trimise la kilogram nu sunt doar inutile, ci si enervante. Acum, daca tot veti da cu pietre, va rog doar sa fiti originali: frazele “esti un trist”; “nu ai spiritul sarbatorilor in tine”; “nu intelegi nimic”; “ce articol inutil” le-am auzit deja. Incercati sa va folositi de tona de lumina pe care v-au dorit-o cei din jurul vostru pentru a concepe niste comentarii inteligente. Cer prea mult? 🙂

Salutari DE CRACIUN tuturor si #FieCa urarile de sarbatori sa ma ocoleasca anul acesta!

Comments

comments

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !