A scrie despre cadouri presupune un efort mare. Mai ales daca e vorba despre mine, care oricum scriu mult. Am multe idei iar capacitatea mea de sintetizare este redusa. In general vorbesc mult, oral si scris. Iar cand subiectul imi permite, nu ma mai opresc.
Ca sa restrang nitel subiectul, voi scrie azi despre cadouri masculine. Motivul este simplu : sunt cel mai greu de luat.
Pana sa vedem ce cadouri sa luam, sa va zic cum gandesc eu luatul unui cadou. Sau primitul. O sa ma repet nitel, am mai scris ceva pe tema asta pe blogul vechi. Acum doar voi completa .
Asadar, dupa parerea mea, cadoul trebuie sa fie reprezentativ atat pentru cel ce-l da, cat si pentru cel ce-l primeste. Situatia ideala este cand reusesti sa gasesti un cadou care sa reprezinte pe ambii. Uneori e greu, alteori imposibil, dar este situatia de dorit.
Sa va dau exemple contrare :
- Un cadou care reprezinta pe celalalt, dar pe tine nu. Aici exemplul pe care-l dau eu este o icoana. Cunosc atatea persoane care s-ar bucura enorm pentru acest cadou. Problema este ca eu pur si simplu nu pot da asa ceva. Da eroare undeva in interiorul meu. In aceasta situatie am fost in clasa a IX-a, cand am facut cadou unui coleg un fular cu Dinamo. Eu am avut reticente, dar atunci, mai mic si mai fara personalitate, am zis ca important e sa-i placa lui. Acum recunosc: nu mai iau astfel de cadouri. Nu stiu cat de indicat e sa iei, pur si simplu eu unul nu iau.
- Exista si situatia inversa, mai neplacuta ca prima. De cate ori ati cumparat un tricou pe care celalalt nu l-a purtat niciodata ? Ori i-ati daruit un ceas nepurtat in veci ? Ori o carte care zace si acum in biblioteca ? De ce toate astea ? Pentru ca ati luat cadoul conform dorintelor, placerilor si VALORILOR voastre.
- Exista o situatie destul de des intalnita, in care cadoul nu reprezina pe nimeni. Din pacate este MULT prea des intalnita. De exemplu, voi refuzati sa va ganditi la celalalt, refuzati sa va informati despre el. Si ii luati ceva « general ». O camasa, desi in afara de masura nu stiti nimic. Un tricou, pe care-l alegeti insa cat mai simplu, desi nu v-ati interesat daca el vrea atat de simplu. Ceva ce sigur merge. Preferati sa daruiti ceva simplu, si sa nu poarte, decat sa-l JIGNITI cu ceva. Un tricou roz e jignitor. Unul gri este ok. Desi exista situatia, foarte des intalnita, in care omul ala chiar nu poarta gri. E non-culoare. La fel si la carti : tu nu citesti, ala nu citeste. Dar ca sa-l lauzi, ii iei o carte. Pentru ca nu e domeniul tau, habar n-ai cat de buna e. Dar nu-l jignesti cu cartea aia, dimpotriva. Doar ca e la fel de inutila ca un tricou S pentru un purtator de XXL.
O categorie speciala sunt cadourile consumabile. Lipsite de personalitate, ele sunt folosite, dar nu raman. Iei un aftershave unui amic, el il va folosi. Il scutesti de o cheltuiala, dar cam atat. E serios, e util, dar nu ramane nimic. Nu isi va aminti peste 10 ani de tine. Oare asta-ti doresti? Eu nu.
Trec acum la partea de interpretare a cadourilor. Am facut cadou unei amice, mai demult, o carte. Ea mi-a multumit de 2 ori. Si pentru cadou, dar si pentru ca « tu ma vezi ca pe o intelectuala ». Ea se simtea minunat sa primeasca drept cadou carti. O faceau sa se simta importanta. Culta. Considera ca in functie de ce cadou ii dau, inseamna ca asa o vad eu pe ea.
Din acest motiv trebuie sa fim uneori atenti la ce cadou facem. Un cadou bun si util poate fi interpretat negativ.
Sa luam acum exemplul unui ceas barbatesc. Teoretic e in categoria aia de « merge tot timpul ». Oare asa de simplu sa fie? Hai sa vedem cateva riscuri:
- Daca omul e pasionat de ceasuri, sunt sanse mari sa-l considere un kitch. Si sa nu-l poarte. Cea mai mare bucurie este cand vezi ca al tau cadou e purtat de celalalt. Daca nu se intampla asta e destul de nasol.
- Trebuie sa-i cunosti cat de cat gusturile. Unul vrea ceas galben, altul negru, altul alb. Unul vrea fara cadran incarcat (pe care-l considera obositor), altul fix asa vrea. Diferenta de perceptie.
- Sport sau elegant ? Daca un om are un ceas elegant, super-tare si super-scump, poate ca e o idee buna sa-i iei unul sport. Ca nu are. Sau poate afli ca nu poarta din alea, deci n-are rost sa-i iei. Informeaza-te.
- Un risc mare: un ceas facut cadou poate insemna si ca acel om e un intarziat. Mai ales daca e ceas de masa sau de perete. Pe bune : unii asa interpreteaza. De multe ori folosim expresia TIE AR TREBUI SA-TI FACEM CADOU UN CEAS, CA ALA D-ACASA DE LA TINE S-A STRICAT. E o replica des intalnita. Cand primesti cadou un ceas, fix la asta te gandesti. Chiar daca cel mai probabil donatorul/donatorii nu s-a(u) gandit la asta.
Si totusi, ceasul ramane un accesoriu indispensabil unui barbat. Poate la o femeie nu e asa de accentuat, dar la un barbat face parte din vestimentatie. Cand aud amici ca nu pot sa poarte ceas, ca prefera sa aiba mana libera, ca ii incomodeaza, imi vine sa turbez. Imi vine sa zic : tu esti barbat ? Barbat fara ceas … Cum ar zice BUG MAFIA : ca Dracula fara sange, ca maestrul Lacatus fara minge !
Salutari BLOGOSFERICE tuturor !
Ps : Articol scris pentru Super-blog 2012 !
ps2: Altii pun accent pe impachetarea cadoului, eu unul nu. Dupa mine, important e continutul. Tin minte ca un amic imi luase acum vreo 2 ani un joc domino, pe care insa il impachetase in vreo 10 straturi de hartie. Si pe fiecare scria ceva. A fost marfa ideea, mi-a placut. A fost un efort mare, si apreciez acest lucru. Din pacate insa, ambalajul, ca orice ambalaj, a fost aruncat la gunoi. EU unul uneori nici nu impachetez cadourile. Le dau uneori pur si simplu. Ala e cadoul, nu plasa ori ambalajul de cadou. Asa-s io: mai insensibil.
Foarte fain articolul tau.