Cartea reprezinta cel mai cult cadou pe care-l poti face cuiva. Despre cum faci un cadou (fie cult sau nu) am mai scris. Pe scurt: un cadou trebuie sa te reprezinte atat pe tine, cat si pe cel care-l primeste.
Ce se intampla cand trebuie sa faci cadou unei intelectuale? Unei persoane pentru care cartile sunt cele mai importante chestii. Cei mai buni prieteni. Este doar o poveste, scrisa pentru Super-Blog 2012, dar cine stie cand va deveni adevarata. Asadar …
Urmeaza ziua noii mele cuceriri. Nu a fost cucerita in club, nici la carciuma. Nu, am cunoscut-o la o conferinta stiintifica. Teoretic e de bine. Practic: ce sa-i fac eu cadou? Dupa un moment de gandire, imi dau seama ca singurul cadou „valabil” ar fi o carte. Sau doua carti. Dar ce carte? E o alegere grea. In fond, este una din modalitatile prin care sa-mi aleg dragostea fata de ea.
Ajung eu intr-o librarie dotata (urasc librariile online, oricum vin greu cartile, iar eu ma grabesc) si ma uit printre rafturi. Am uitat sa va zic: imi place sa dau cadou o carte deja citita de mine. Prefer sa merg la sigur.
Si cum ziceam, trebuie ceva sa ma reprezinte. Romantismul ma reprezinta? Poate intr-o viata viitoare. Asa ca trebuie sa gasesc ceva indeajuns de serios incat sa nu primesc injuraturi, dar indeajuns de funny incat sa ma reprezinte. Si uitandu-ma printre rafturi, ajung in mana cu cateva carti in mana:
1. Hotel Transilvania .Nu, n-am citit-o. Dar stiu ca ea a vazut filmul si i-a placut. Oare ii va placea si cartea? Nu, nu dau o carte pe care n-am citit-o. O pun la loc.
2. Iubirea ca o teapa .Oare s-o cuceresc cu asa ceva? Cam greu. O avea ea simtul umorului, dar nici chiar asa.
3. Jocurile foamei. E trilogie, sunt 3 carti. Cam scumpe. Tin io la gagica, dar nu sunt miliardar. Blogger-blogger, dar sunt mai sarac ca un student. Iar sa-i iau doar o singura carte din cele 3 e cam nasol.
4. Ghidul misoginului .Parca mai dezirabila ca cea cu iubirea ca o teapa. Si totusi, sa ma autocaracterizez drept misogin? Nu m-a cunoscut ea foarte bine. Poate doar daca mi-a citit blogul. Ceea ce s-a si intamplat. Parca totusi nu.
5. Ghidul optimistului/ghidul pesimistului .P-asta am primit-o cadou acum ceva ani. Acum as da-o mai departe (nu aceeasi carte, as lua alta). E marfa, dar e ceva ciudat: e greu de interpretat. E optimista? Sau e pesimista? As baga-o la ganduri. Oricum e o persoana prea analitica. Probabil s-ar framanta o saptamana dupa acest cadou.
6. Ultima carte ramasa in mana se cheama „Filosofia pentru bufoni. Mic tratat de tot rasul filosofilor”. Pare cadoul ideal: tipa e absolventa de … filosofie. Ii place sa analizeze si sa „filosofeze” non-stop. Si pe asta am citit-o, si pe asta am primit-o cadou (de la o profa chiar).
Trebuie sa ma decid: numarul 5 sau numarul 6? Ultima e mai ieftina, si e mai … filosofica. Si e indeajuns de neserioasas pentru a putea s-o dau eu cadou.
Trebuie sa ma gandesc la o dedicatie . Trebuie sa scriu ceva pe ea. Sa-si aminteasca de mine. Intai o cumpar, pe drumul spre casa sigur imi va veni o idee.
Ajung acasa. Trebuie sa merg la sarbatorirea ei. Asa ca graba e mare. Dupa cateva minute de gandire, ma apuc sa scriu:
„Pentru ca filosofia poate fi si amuzanta. Si pentru ca tu ai un simt al umorului foarte dezvoltat. Si din multe alte zeci de motive … LA MULTI ANI FILOSOFICI! Emil „.
Sunt foarte curios ce reactie va avea.
Voua nu va zic ce reactie a avut. Zic doar ca as fi curios de reactia unei persoane careia i-as face un astfel de cadou. Daca vreodata povestea asta va deveni reala, promit sa va zic si continuarea.
Salutari CULTE tuturor!