Bucuresti – Antalya. Zbor cu escala.

Cei care ma cunosc sau ma urmaresc pe fb stiu ca acum eu sunt pe meleaguri turcesti (Antalya mai precis). Ca mi-am dorit demult sa merg in Turcia iarasi stiti cu totii. O sa va tot zic ce mi se intampla p-acilea (mi s-a soptit sa scriu si de mancare, ceea ce voi si face). Astazi insa voi povesti zborul. Da, zborul, aceasta frumoasa aventura.

Precizare: zborul a fost cu escala. Intai Bucuresti-Instanbul si apoi Instanbul-Antalya. Firma este Pegasus, una low-cost. Deci 2 premiere din start: prima oara un zbor cu escala si prima oara la low-cost.

Si inca ceva: nu aveam bilete efective. M-am dus la “casa” de bilete Pegasus, am aratat pasaportul si am primit boarding pass-ul. Si intru. Pe Otopeni control strict. Sunt pus inclusiv sa scot laptopul din geanta. De ce nu stiu. Nu aveau raze X sa scaneze si sa vada ca e laptop? Whatever… Ne imbarcam cu intarziere (timpul e relativ la turci) si plecam. In avion totul pe bani. Nu platisem meniu, dar nici macar un pahar cu apa? Apa 1.5 euro, cola 3 euro. Trist. Zic: las ca am o ora la dispozitie in Instanbul…

Care ora mi-am petrecut-o la cozi. Intai sa obtin boardingul pentru Antalya, apoi la alte controale (Bagajul de mana trebuia recontrolat, daca m-am intalnit cu un terorist kurd in stambul si mi-a pus o bomba-n el?). Si de imbarcat m-am imbarcat dupa ora oficiala de decolare. Era un autobuz care ma ducea spre avion. Avionul urma sa decoleze la si 5 si el a plecat la si 10. Nu, n-am pierdut avionul pentru ca, asa cum mi-a zis si o alta calatoare, suntem in Turcia. Avionul a decolat si la 30 (dar pe net cica scria ca a avut intarziere de o ora). Da, nu e nimic de inteles.

Iar imbarcarea a fost marfa. M-am imbarcat pe o scara ca-n filme (din aia exterioara). De mare vedeta ce eram aveam tendinta sa ma uit in spate, poate-poate or fi fotografi sau cameramani. Nu stiu ei ce au pierdut :))

In avion setea a fost atat de mare incat am dat 3 euro p-o cola. Cam mult, dar cred ca muream de sete. Pe bune.

In final o chestie: e foarte nasol sa ai zbor cu escala. Schimbarea brusca de altitudine nu-mi prieste (cola aia are efecte miraculoase: cred ca-mi scazuse tensiunea ceva, ca dupa cola aia m-am simtit atat de binee…). SI sa ai 4 astfel de schimbari bruste intr-un interval scurt e chiar nasol… Pacat ca nu mai sunt zboruri directe Buc-Antalya. Pacat.

Despre mancare, logica turceasca si alte alea in articolele viitoare. Momentan merg sa dorm. A fost cu adevarat o zi agitata.

Salutari TURCESTI tuturor 🙂

Comments

comments

2 thoughts on “Bucuresti – Antalya. Zbor cu escala.

  1. Adevarul este ca mi se pare exagerat sa dai 3E pe o Cola in astfel de conditii insa ajungi intr-un punct in care nu prea ai de ales! Distractie faina!

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !