Se spune ca este una din cele mai mari pedepse este sa ajungi precum oamenii pe care-i dispretuiai. Ai urat fumatorii toata viata, intr-un final te-ai apucat de fumat. Asta e exemplul clasic. Un exemplu despre inevitabil este cu batranetea: intai ai ceva cu persoanele in varsta, apoi, inevitabil, ajungi ca ei. Nu te poti opune.
La fel si cu mine. Tind sa ajung in situatia asta. Radeam ca auzeam ca exista blogger fara timp. „Cum domne, nu iti poti face 10 minute pentru a scrie?”. Intrebam si ma dadeam mare. Mare smecher, bineinteles.
Va ziceam luni ca urmeaza sa particip la un curs de formator de formator (tot , adica Trainer of Trainers). Cursul este de la 9 pana pe la 5 . Sau asa fu pana acu’. Azi e sambata, ultima zi, cand cica terminam mai devreme. Cat de devreme nu se stie.
In unele zile am fost si in alte parti dupa curs: luni la film, miercuri la film, ieri la mafia. Oboseala, din pacate, se acumuleaza. Azi e ultima zi. Si simt deja ca s-a ajuns la un maxim. Si am ajuns fix ca anumite persoane de care faceam misto (nu zic de ura, pentru ca aici nu era vorba de ura):
1. Precum cel care e angajat, acel „blogger fara timp”, care cand ajunge acasa nu se mai gandeste la blogul lui. Eu m-am gandit, am scris, dar oricum mai rar decat in restul timpului. Si oricum, pe fond de oboseala concentrarea este mai mica. Din acest motiv blogger fara timp e diferit clar de blogger cu timp. Din acest motiv exista MESERIA de blogger: sa scrii tot timpul, sa fii lucid, sa nu faci altceva. Ori daca faci, sa fii constient ca-ti afecteaza cariera de blogger.
2. Precum cel care abia asteapta weekendul ca sa se odihneasca. In secunda asta somnul imi este un mare dusman. Desi n-ar trebui sa fie asa.
3. Am ajuns in situatia de a renunta la ore de somn pentru a face alte activitati. Eu rar invatam noaptea. Sau faceam altceva. Eram atat de comod incat ziceam SOMNUL E CEL MAI IMPORTANT. Comod poate insemna si lenes.
Legat de curs, o sa revin cu articole detaliate. Acesta este primul, iar subiectul in sine nu e cursul. Desi el e cauza.
Salutari OBOSITE tuturor va ureaza un blogger fara timp!