Blog review – Au revoir Simone

Este ajun de Craciun, toti se gandesc la cozonaci, sarmale si sorici, insa mie-mi arde de … blog-review. E unul promis de ceva timp, asa ca trebuie sa ma tin de cuvant. Blogul ales pentru review este blogul Simonei .Review pentru blogul SImonei mai facu si Ciprian.

Ca de obicei, puncte tari, puncte slabe. Sa incepem cu cele slabe:

1. Link-ul. E cel mai mare defect al acestui blog. Este si lung si e si in engleza. Daca ar fi scris in engleza era explicabil, dar scrie in romaneste, are slogan in franceza si link-ul este englezit. Ciudat. Sa nu mai zic de faptul ca e foarte greu de tinut minte. Noroc cu bookmark-urile si cu faptul ca tine minte browserul. Altfel, daca as fi fost nevoit sa scriu adresa aia completa de fiecare data mi-as fi rarit considerabil vizitele pe acel blog (Eventual doar de pe facebook, cand as fi intrat direct de pe link-urile date acolo). Partea buna e ca acesta problema poate fi usor remediata trecand pe domeniu propriu, unde un simonamocanu.ro ar rezolva complet problema.

2. Sloganul AU REVOIR SIMONE este destul de ciudat. Nu pot sa-mi dau seama daca sa-l pun aici sau la puncte tari. E bun ca e usor de tinut minte, e logic si e simpatic. Insa nu stiu cat de indicat e sa te intampine un blog cu LA REVEDERE. Da, din pacate nu stie lumea multa frantuza, dar stie ce inseamna AU REVOIR.

3. Avand acel slogan, teoretic poate fi gasita pe google cautand acel slogan. Asa figureaza si in blogroll-urile altora. Dar de ce ar vrea sa fie gasita astfel? Cine cauta acea sintagma cauta formatia cu acelasi nume. Si deci va iesi repede de pe blogul ei. Sa nu mai zic faptul ca s-ar putea sa nu fie vorbitor de limba romana.

4. Nu scrie numele complet nici macar la descriere. De parca i-ar fi rusine cu cel de familie (nu, n-are niciun motiv).

5. Un ultim defect al blogului: frecventa. Scrie destul de rar si nu are acea regularitate atat de necesara. Ok, scrii la fiecare 3 zile, dar sa stie lumea ca peste 3 zile va lectura ceva nou. Sa va dau un exemplu: are un articol pe 12 decembrie si apoi 2 pe 15. Poate folosi cu incredere butonul de programare.

Blogul are insa si puncte tari. Ca tot scrie ea pentru Filme Tari .Asadar:

1. Imi place tema. Pare ca i se potriveste. Vesela, feminina, minimalista. NU epateaza, dar nici nu este ceva alb complet. E e adevarat, nu e unica, dar fiind pe wordpress gratuit nici nu poate fi.

2. Imi place cum scrie. E adevarat, scrie rar, dar scrie bine. Tocmai din acest motiv imi pare rau ca nu scrie prea des.

3. Este foarte interactiva: articolele ei starnesc multe comentarii, are blogroll (aranjat foarte dragut in 3 categorii, iar eu sunt se pare in cea mai “privilegiata” dintre ele), accepta si guest-post-uri (eu am spart gheata acolo, dar va primeste si pe voi; de altfel are si ea o zi de guest-ing, care e lunea), are si butoane despre si contact destul de mari, unde-si da mailul si facebook-ul. Aici nu e nimic de reprosat.

4. Imi place ca are curajul sa scrie si lucruri pe care altii evita sa le spune. Chiar cu riscul de a fi catalogat de unii drept “haiter” (sau heitar, cum le zic eu). Scrie nu prea de bine despre Eminescu, se ia de blogul lui Ciprian, care e nitel mai vechi in blogosfera asta, lucruri pentru care eu o apreciez. Nu-mi plac, dar deloc, bloggerii care se duc cu turma.

5. Scrie cu diacritice. Si o face corect gramatical (de fapt, este destul de scrupuloasa cu asa ceva; la Super-Blog am rugat-o de cateva ori sa-mi corecteze articolele, si chiar gasea multe erori gramaticale).

Acum sa mai dau si cateva sfaturi (nu as spune ca-s neaparat defecte):

1. Sa-si faca twitter si pagina de facebook a blogului. Are 1 luna blogul, dar sunt bloguri de 5 zile care si-au facut pagina de facebook. Dar oricum ordinea e TWITTER si apoi pagina de fb.

2. Are cateva chestii care pot sa dispara din sidebarul ei, in frunte cu calendarul si arhive(la arhive ar putea sa puna scroll, precum la categorii). Momentan nu e deranjant, ca nu are multe in sidebar. Dar cand va avea mai multe se va simti.

3. Ar putea sa profite mai mult de statutul de redactor la FilmeTari. Sa scrie acolo, de fiecare data, SIMONA, cu link catre blogul propriu. Eu asa vad si asa am vazut totdeauna blogurile colective: sa te ajute sa-ti dezvolti brandul personal. Prin blogul colectiv tu te promovezi pe tine. La ea e un pic invers: ea face reclama la FilmeTari pe blogul propriu.

4. Sa-si faca cont pe Klout.

5. Sa-si faca mai multa reclama pe facebook. Pe grupuri.

6. Sa scrie mai multe guest-posturi in deplasare. Unde sa-si treaca link-ul si prin asta sa se faca cunoscuta.

7. Sa participe la diverse conferinte blogosferice.

Recunosc, unele chestii au fost inspirate din articolul lui Ciprian. Insa pe majoritatea oricum ma gandeam sa le scriu (de la el am luat aia cu Klout, nu mi-ar fi venit in minte sa recomand asta, dar are dreptate).

Cam atat despre SImona.

Salutari BLOGOSFERICE tuturor si Sarbatori fericite! Si ramaneti pe faza, maine am deja programate 24 de guest-posturi! Si deja am primit primul articol pentru MIERCURI ! 🙂

ps: Sa mai dau o recomandare de articol de la Simona (desi pe parcurs am dat vreo 3 articole): studentie, dulce studentie.

PS2 UPDATE: Nu inteleg daca ea are pe bune 425 de urmaritori (pe mail) sau arata gresit. Pentru asta mi-ar trebui unul care se pricepe la partea tehnica mai mult ca mine. Daca e adevarat, felicitari sincere Simonei 🙂

Comments

comments

4 thoughts on “Blog review – Au revoir Simone

  1. Simona: cu placere. Si fara sa ma injuri: habar n-am care e diferenta dintre editor si redactor. Stiu doar ca scrii pt acel site 🙂

  2. Ca redactor ma limitam la scrisul unei rubrici si a recenziilor. Ca editor, dirijez intreg continutul si supervizez treaba altora.

Ai ceva de zis? Vorbeste ACUM sau TACI PE VECI !