Faptul ca o femeie poarta bijuterii este ceva firesc. Bijuterii de aur, bijuterii cu cristale, bijuterii de argint, nu prea conteaza. Bijuterii sa fie. O femeie fara bijuterii este precum mancarea fara sare. Ori precum o prajitura fara zahar.
De asemenea, femeile (sau fetele) gandesc ca bijuteriile trebuie primite cadou si nu cumparate. Aia de 1 martie, aia de 8 martie, aia de 14 februarie, cealalta de Craciun. Prin intermediul acelor bijuterii iti amintesti de acea zi.
Asa-s stereotipurile deci: femeile trebuie sa aiba bijuterii. Si ca o continuare: barbatii NU trebuie sa aiba bijuterii. Cum sa porti, ca barbat, bijuterii? Si totusi eu am. Un ghiul. Numai unul. Care ghiul are si el o poveste.
Se facea ca in 2008 termin eu facultatea. Prima mea facultate. Frumoasa facultate de Sociologie. Drept recompensa (prima de victorie, cum s-ar zice la fotbal) primesc de la tatal meu un ghiul. Mi-a placut din prima cum arata, l-am pus pe deget si parea ca e de-o viata acolo. Acel ghiul este simbolul facultatii de sociologie. Simbolul faptului ca n-am trecut chiar degeaba p-acolo. Iar un simbol nu are cum sa stea acasa, deci simbolul este tot timpul pe degetul meu.
Partea a II-a este legata de urmari. Ce reactii a starnit acel ghiul pe degetul meu. Sa le zic pe scurt:
1. O colega olteanca, buna amica cu mine, nu observa ghiulul de pe deget. Cand ii zic, ea imi spune foarte calma: pai doar de atat de putin timp il ai? Pare ca e acolo dintotdeauna. Se potriveste peisajului…
2. Comparatia cu un „lautar” e inevitabila. Mai ales ca la unele evenimente (nunti, botezuri, chiar si dizertatie) am fost cu pantofi de … lac ! Pantofi de lac, ghiul… „PE TURBO-SISTEM MAESTRE”.
3. O comparatie tare a fost facuta de un coleg de la cealalta facultate, de la drept: bah, tu esti ca un macelar. Cica el e obisnuit sa vada ghiulul la macelari, murdarit de sange. Si macelarii, majoritatea, sunt mai grasi asa. Lautar, macelar …
4. Fosta mea colega de master Alina Sorescu avea impresia ca e verigheta. Si ma intrebase la un moment dat cine e norocoasa. Incercam sa ma gandesc daca a fost draguta sau m-a jignit :)) (casatorit de la 22 de ani? ar fi fost … dramatic)
Per total, pot spune ca acest ghiul chiar ma reprezinta. Si ca el sta exact unde ar trebui sa stea.
Salutarii VALOROASE tuturor!
ps: Era sa uit: articolul este participant la Super-Blog 2012, pentru sponsorul LuxuryGifts . Trebuia sa povestesc si o alegere care mi-a schimbat viata. Mie toate alegerile mi-au schimbat viata, intr-un fel sau altul. Vreo alegere care sa-mi schimbe viata si sa aiba legatura cu bijuteriile chiar n-am! Daca acest ghiul mi-a schimbat viata? Pai mi-a schimbat-o, atat timp cat se potriveste atat de bine peisajului …
Prima daca cand am vazut titlul m-am gandit la „bijuteriile barbatesti” :)) dar apoi am vazut ca, chiar despre asta vorbeai.
A si aporpo sunt multi care se casatoresc la 22 de ani:)) am un coleg la facultate are 21 de ani si are si un baiat nascut acum 2 zile 🙂
Dar mi se pare aiurea sa iti pui „lantul” de la varsta asta 😀
E mai puţin comun să vezi bărbat căsătorit la 21-22-23 de ani, în zilele noastre! Totuşi, cele mai multe cazuri le-am întâlnit în cadrul Bisericii Adventiste! Oamenii ăia sunt destul de tradiţionalişti, când vine vorba de căsnicie… Şi mie îmi plăcea ideea asta când eram mai tânăr, dar acum cred că dacă nu ai apartament sau măcar un loc de muncă, nu prea are rost să te gândeşti la măritiş… Îţi chinui părinţii şi prietenii! Mai bine să fii independent din p.d.v. financiar!
Din ce ai descris, bănuiesc că acel inel este din aur… Nu pot să zic că m-am gândit serios că aş fi fost asociat cu un lăutar sau manelist sau Regele Cioabă, dar nu-mi place aurul. Şi nu e din cauza preţului (deşi joacă un rol destul de important), dar pur şi simplu nu-mi place cum arată!
Trecutul şi prezentul meu de simpatizant al muzicii rock de toate felurile, m-a determinat să pot inele de argint. Încă le mai am, dar acum le-am pus deoparte pentru că nu mă mai reprezintă. Acum trebuie să îmbrac costum şi cravată sau măcar o cămaşă cu vestă… iar inelele nu prea se mai potrivesc.
Că tot ziceai de căsnicie… Şi verigheta mea (atunci când va veni vorba de aşa ceva) aş vrea să fie din aur alb (adică nu acea culoare gălbuie a aurului clasic). Prefer ceva care să semene cu argintul pentru că, în opinia mea, argintul este mult mai elegant decât aurul!
E chestie de gust .
Mie-mi place aurul si pentru ca tine mai mult. Bijuteriile de argint tin putin. Doar d-aia e mai valoros aurul, nu?
Ce n-o sa pricep niciodata este de ce lumea poarta aur alb. Adica ori e argint, ori e aur…
Ma bucur ca ai opstat un post despre bijuteri pentru barbati, spun asta pentru ca majoritatea magazinelor, sunt ceva mai generialiste, practic sunt deschise doar pentru femeie, atunci cand vorbim de bijuteri iar in momentul cand vream sa luam unui barbat ceva atractiv, apar problemele.
Cu ocazia sarbatorilor de craciun te astept cu ceva mai multe recomandari.