Autoroast Emil Calinescu – discurs antimotivational!
Salutare. Numele meu este Emil Calinescu. Sunt gras, sunt blond, sunt blogger (tot cu blo incepe si tot prost se termina) si nu stiu sa vorbesc in public. Si am si gusturi oribile.
Daca ai impresia ca am gusturi oribile la haine, ceea ce e adevarat, inseamna ca nu stii la ce filme ma uit. Daca ai impresia ca am gusturi proaste la filme, inseamna ca nu stii ce carti apreciez. Daca ai impresia ca am gusturi proaste la carti, inseamna ca nu stii ce spectacole de teatru apreciez. Iar daca ai impresia ca am gusturi proaste la carti, filme si spectacole de teatru … inseamna ca nu stii ce muzica ascult.
Iar daca ai impresia ca doar gusturile culturale si vestimentare sunt proaste inseamna ca … nu stii ce prieteni am.
Daca esti prieten de-al meu si citesti acest text, sa stii ca … ar trebui sa te uiti in oglinda 🙂
Apropo de vorbit in public: am incercat sa spun acest text la un Open Mic. Pe jumatate l-am uitat, iar cealalta jumatate a fost improvizata. Ce a iesit? Ceva mai rau decat vestimentatia mea!
Ce mai ziceam ca sunt? Ca eu uit chiar si cand scriu, nu doar cand transmit oral un text prost.
Ah, da. Ziceam ca-s blond. Cei care va uitati la pozele recente cu mine veti vedea fie un cap … albit, fie un cap acoperit de palarie. Sa stiti ca acolo era candva un cap blond. Intre timp, a devenit un cap blond invechit. A iesit din garantie. Actiunile mele confirma din plin acest lucru.
Cum mai ziceam ca sunt? Evident, batran. Nu vreau sa spun ca sunt batran-batran, dar de fapt sunt nascut in secolul trecut. In mileniul trecut, ca sa fiu mai exact. Pe vremea cand m-am nascut eu, Steaua era numai una nu doar in manele si cu ea ne mandream in toata lumea. La propriu, ca tocmai castigase Cupa Campionilor Europeni.
De fapt, pe vremea aia, daca va puteti imagina asa ceva, nu se ascultau manele in Romania. Manelele au aparut pentru ca m-am nascut eu, nu de alta, dar daca nu apareau, nu as fi putut spune ca am gusturi proaste la muzica.
Cineva a zis candva despre mine ca pe vremea cand m-am nascut eu, Marea Moarta era doar grav bolnava. Asa o fi, nu stiu, desi par geniu, eu nu am citit necrologul din ziar in primii ani de viata. M-am apucat de citit asa ceva cand a aparut internetul. Insa nici pana azi nu m-a informat cand a avut loc inmormantarea lu’ tanti asta numita Marea Moartea.
Ca o paranteza, ar trebui sa apreciati faptul ca am reusit sa fac o gluma nesarata despre cea mai sarata mare de pe glob. Este ceva ce doar eu sunt capabil. Nici macar Doru Octavian Dumitru nu e capabil de asemenea performanta.
Ce a mai ramas? Ah, da, si asta uitasem: sunt gras! Despre asta am ceva mai multe lucruri de spus.
Intai si intai, problema este de intelegere a unor concepte. A unor termeni. Scoala este de vina, evident.
Hai sa incep cu scoala, cu liceul mai precis, ca o buna parte din greutatea mea este cauzata de liceu. De diriginta mea de atunci.
Caci diriginta, draguta de ea, in clasa a IX-a (a 9a pentru analfabeti), a sunat-o pe maica-mea sa-i spuna ca-s eu elev DEOSEBIT DE SLAB! Acu’ ce era sa fac? Sa o contrazic? Sa-i spun ca nu-s slab! N-aveam cum! Eu eram si sunt si acum baiat ascultator, asa ca m-am apucat sa ma … ingras!
Am muncit tot liceul s-o contrazic pe diriginta, drept urmare la facultate n-a mai avut curajul nimeni sa spuna ca-s student slab. Am fost, dupa caz, un student lenes, un student impertinent, un student care a jignit intreaga facultate, un student superficial. Niciodata insa un student SLAB! Multumesc, doamna diriginta, pentru ajutor!
Din pacate, sechelele din liceu au ramas, asa ca continui sa ma ingras chiar si acum. Nu degeaba se spune ca tot ce faci in viata se bazeaza pe ceea ce ai acumulat in scoala. Aceea e baza. Insa tu zi de zi acumulezi. Ceea ce e adevarat, cantarul confirma asta!
Dar va ziceam de concepte. Mai sunt concepte pe care le-am inteles gresit, caci nu mi le-a explicat nimeni corespunzator. Unul dintre ele a fost pomenit mai sus: acumulari continue. Eu acumulez, chiar fac asta. Zi de zi, ceas de ceas. In special la ceas de seara.
Al doilea concept este „dezvoltare personala”. Nu stiu cat de familiarizati sunteti cu acest concept, insa eu tot timpul am raspunsul pregatit la intrebarea „ce faci tu pentru dezvoltarea ta personala?”. La mine raspunsul este clar, precis si fara echivoc: mananc si beau.
Mai am multe de zis despre subiectul asta, sunt PLIN de glume pe tema asta, insa zic sa nu va plictisesc mai mult decat deja am facut-o.
In final, vreau sa-mi spuneti sincer cat de nesarat este acest Autoroast Emil Calinescu. Autoroast, autoironie, ziceti-i cum vreti. Ma rog, unii mai agramati ii zic laba. Asa se zicea pe vremea mea, dar intre timp cica am avansat si io din punct de vedere educational si intelectual. Sau asa-mi place sa ma autoiluzionez. Daca vi se pare nesarat/a, zic sa turnati niste sare pe tastatura, poate rezolvati problema. Iar daca nici asa nu merge, ganditi-va la expresia engleza „take with a grain of salt” (despre acest articol e vorba). Ceea ce s-ar traduce prin: dupa atatea glume proaste in romaneste, trebuia sa inchei cu una si mai proasta in engleza! 🙂
ps: Stiti de ce articolul are titlul Autoroast Emil Calinescu? Stiu ca va suna agramat, insa asa-s regulile SEO. Stiti de la ce vine SEO, nu? Evident ca nu stiti: Search EMIL Optimization! Hai, ca macar gluma asta mi-a iesit (din articol, caci de asta a ajuns abia la PS)!
