In acest articol as vrea sa va vorbesc despre Noaptea muzeelor. As vrea s-o fac, insa, nu in modul traditional, cel in care fie injur evenimentul, fie il ridic in slavi, ci intr-un mod diferit. Hai sa-i spun neutru.
Intai si intai, spun din start: mie nu-mi place Noaptea muzeelor. Nu am ceva cu evenimentul pentru ca este gratuit, asa cum au unii snobi, ci am ceva cu el pentru ca aduce laolalta un public pe care eu il dispretuiesc: publicul ala care merge doar la chestii cool, mainstream, care este acolo unde sunt cei care conteaza (pentru ei).
Pentru ca sunt (si) blogger de film si de teatru, iar festivalurile de profil nu-mi sunt deloc straine, va voi da 3 exemple de aici, caci publicul de la Noaptea muzeelor este deseori acelasi cu publicul de la festivalurile de film. O parte din el, evident.
- Un eveniment foarte asemanator cu Noaptea Muzeelor este Noaptea alba a filmului romanesc. Daca initial evenimentul era exclusiv gratuit, ulterior au inceput sa apara locatii care cereau bani pe bilet. Uneori pretul era acelasi ca la oricare alta proiectie de la acel cinema. Eu am fost de cateva ori la acest eveniment, ultima oara acum vreo 4-5 ani. La una dintre aceste editii s-a petrecut faza pe care v-o povestesc in continuare. Eram cu un amic, noi reusisem sa intram (nu mai stiu la ce film), iar o tipa era afara, suspinand ca ar vrea si ea. Una dintre casiere i-a zis cu calm: domnisoara, vino maine la acelasi film, biletul costa tot atat. La care tipa a raspuns scarbita: maine nu mai are niciun farmec.
- Tot acum 4-5 ani, 2017-2018, eram la TIFF, la petrecerea finala a festivalului. Acolo intalnesc o fosta bloggerita si actuala piarista (si pe atunci tot in PR lucra). Eu, ca cinefil, venisem de la inceputul festivalului si eram cazat fix in pensiunea unde avea loc petrecerea. Ea venise cu o zi in urma (vineri) si urma sa plece duminica dimineata. Imi tot zicea ce misto e atmosfera la acea petrecere, la care eu o intreb, ca na, sunt cinefil: si ce filme ai vazut la TIFF si la care cinematografe ai fost (ma rog? La care ea, jignita, a raspuns: a, dar eu nu am venit pentru filme la TIFF.
- Acum un exemplu din Bucuresti. Imi povesteste cineva cu dezamagire ca n-a putut lua bilete la spectacolul X (din cadrul FNT). Spectacolul era al unui teatru bucurestean, urma sa se joace si in saptamana ulterioara FNT, in acelasi loc, la aceeasi sala. Cand am intrebat de ce nu se duce saptamana urmatoare, cand mai erau destule locuri, acea persoana mi-a raspuns: Voiam sa merg si eu la FNT….
Acum, pentru ca va ziceam la inceput ca acest articol nu se vrea a fi o pledoarie IMPOTRIVA unui eveniment tip Noaptea muzeelor, trebuie sa va spun unde gresesc muzeele, majoritatea dintre ele, si ce ar trebui sa faca. Daca or fi incercat asta sau nu habar n-am.
Asadar, PRINCIPALA problema a acestor muzee este ca nu incearca nicicum sa-si fidelizeze publicul. Practic, muzeele, majoritatea de stat (marea lor problema: nu traiesc exclusiv din incasari), nu isi propun ca prin intermediul evenimentului sa isi creasca numarul de vizitatori. Ei vor doar sa existe, sa bifeze evenimentul, si atat.
Ca sa va dau un exemplu din festivalurile de film: exista abonamente si carduri la diverse cinematografe. Eu as organiza evenimentul Noaptea alba a filmului romanesc INTAI pentru acestia. Practic, tu ca cinematograf te asiguri ca majoritatea publicului va fi unul care merge la cinema si in alte zile. Ii vei oferi mai mult abonatului (celui care are card de fidelitate). Si, nu in ultimul rand, in sens invers, evenimentul s-ar putea sa-ti aduca abonati noi. Sa anunti cu 2 saptamani inainte ca poti sa-ti iei abonament, cu care abonament sa te duci gratis la acest eveniment.
De ce n-ar putea face asta si cateva muzee? Sa nu fie intrare libera pentru toata lumea, ci doar pentru abonati. Pentru cei care merg oricum la muzeu, nu pentru miile de gura-casca, adica pentru publicul de eveniment.
Da, e cool sa mergi la Noaptea Muzeelor, insa evenimentul in sine nu aduce oameni la muzee in restul anului. Caci mersul la muzeu nu va fi cool pentru ACEL public decat daca va fi facut in turma.
Nu sunt elitist, snob, sa dau cu pietre in cei ce vor sa viziteze gratis un muzeu. Ii inteleg. La fel cum ii inteleg pe cei care merg sa viziteze ce nu poate fi vizitat in rest (tot respectul pentru cei care la Noaptea muzeelor isi fac program sa viziteze fix expozitiile si obiectivele deschise DOAR in acea noapte).
Iar acel public „cool”, de evenimente, cel pe care de fapt il dispretuiesc, nu trebuie gonit din start. Sunt precum concursistii pe Facebook ori Instagram: un rau necesar. In continuare il urasc, dar ii inteleg utilitatea.
Ca sa concluzionez, Noaptea muzeelor este un fel de demo (termenul ii apartine lui Marius Sescu). Ca sa raman in domeniul gamingului, problema nu este ca tu joci demo-ul unui joc, ci problema este ca exista un public care se joaca numai demo-uri, fara sa cumpere niciun joc full. Aia nu pot fi numiti gameri. Sau pot fi numiti. Asa cum bloggerii sunt scriitori.
Deci, ca s-o zic altfel, problema nu este ca exista Noaptea muzeelor, ci marea problema este ca evenimentul pare adresat exclusiv acelui public gretos de evenimente. Cei care se duc la TIFF, insa in rest nu calca la cinema; cei care merg la FITS, dar nu calca pe la teatru. Nu inseamna ca Noaptea muzeelor e un eveniment gresit, ci inseamna ca muzeele nu stiu deloc sa profite de el. Nu stiu pentru ca nici macar nu-si propun asta.
Da și nu, la partea cu fidelizarea. Eu am fost în Brașov, oamenii de la muzee erau pregătiți, ghizii povesteau despre ceea ce vedeam, la Casa Muresenilor erau activități pentru copii, concert de muzică clasică. Am ajuns și la Bran, erau și acolo muzicieni, era o expoziție care nu cred că era înainte despre Dracula. Eu zic că încep să își dea seama și cei din muzee că trebuie să vândă muzeul, ca oamenii să cumpere jocul integral. 🙂
Ideea e ca unele muzee nu le poti vizita de prea multe ori. Nu are sens. Dar altele, cele de arta, da. Asa ca e important si specificul muzeului in cauza.
Daca nu promovam meritocratia in administratie interesul va fi zero goluţ !