Alaptatul in public – legiferarea a ceva ce nu este ilegal
Este o vorba, cu ceva sambure de adevar: este legal tot ceea ce nu este interzis. Totusi, anumite lucruri trebuie reglementate, intr-un sens sau intr-altul, fiind vorba de situatii problematice. In literatura juridica se foloseste sintagma vid legislativ, o sintagma altfel destul de vaga.
Referindu-ne la problema in cauza, la alaptatul in public, lucrurile stau in felul urmator: nicio lege din tara asta nu se refera la acest lucru. Nu spune cand poate avea loc, nu spune unde, insa nici nu-l interzice. Totul este lasat la voia intamplarii.
In online s-au creat deja 2 tabere, una mai vocala, cealalta mai cu jumatate de gura. Prima este cea care doreste legiferarea expresa; aceasta tabara doreste ca alaptatul sa poata avea loc oriunde, daca o mama este data afara dintr-un loc sa fie considerat ca a fost discriminata. Argumente gasiti aici, in josul articolului avand si alte luari de pozitie in acest sens. Eu mai semnalez inca 2 articole: cel al lui Andrei Cismaru si cel al lui Arhi. Nu intamplator le semnalez pe acestea, fiind vorba de 2 articole scrise de barbati (unul actual tata, altul viitor tata). O opinie contrara, impotriva alaptatului oriunde si oricand, gasiti la Ana Maria Gheorghe. La fel, tin sa precizez ca este vorba despre un articol scris de o femeie, insa una care nu este mama. (Poate) este relevant in discutie.
Acum, tin sa dau dreptate ambelor tabere, la fel cum, intr-o anumita masura, tin sa le contrazic pe ambele.
Asadar, sunt de acord cu cei care doresc reglementarea alaptatului in public. Sunt de acord ca nu poti face un program exact copilului si ca lui i se poate face foame oricand.
Pe de alta parte, si aici tin sa dau dreptate si taberei celeilalte, legea ar trebui sa contina si reglementari clare cu privire la locatii. Eu nu sunt de acord cu alaptarea in parc, acolo unde putem vorbi de orice, dar nu de norme de igiena.
Eu as obliga restaurantele sa aiba, la toaleta, loc special pentru alaptat, un fel de toaleta speciala, unde mamele pot alapta in liniste. Iar acest loc special sa fie OBLIGATORIU pentru mall-uri si alte spatii comerciale si OPTIONAL pentru localuri. Doar ca, vedeti voi, localurile trebuie sa precizeze clar, dinainte, ca in acest spatiu copilul poate fi alaptat ori NU poate fi alaptat. Si aici vine economia de piata cu ale sale reguli: cuplul X, cu copil, va alege restaurantul unde se poate alapta, insa cuplul Y, de tineri de 23 de ani, fara copil, vor prefera restaurantul Y, unde nu vor vedea mame alaptand. Ar fi mai bine pentru ambele tabere, ca sa zic asa.
Unele locuri, in aer liber sau nu, mi se par atat de insalubre incat mamele ar trebui sa fie primele care sa spuna ca nu vor sa alapteze acolo.
Acum, ca o opinie personala, imi displace sa vad o mama alaptand, dar nu pentru ca mi s-ar face rau ori mi-ar veni sa vomit, asa cum zic unii. Nu, doar ca ma simt ca si cum as fi dat buzna in casa cuiva, in intimitatea acelei persoane. Am amice mamici, deci fenomenul nu imi este chiar strain. Una dintre amice, atunci cand alapta, se inchidea in camera ei si nu lasa pe nimeni sa intre. Nici macar pe sotul ei. E absurd, poate, dar sunt mai de acord cu extrema aceasta decat cu extrema cealalta.
Nu mi-as dori sa vad mame alaptand peste tot, mi s-ar parea un spectacol dizgratios. Uneori, chiar daca plange si ii este foame, copilul poate astepta 5 minute, pana sa ajunga mamica intr-un loc din acesta.
Legat de locurile unde ar trebui sa mergi cu copilul si locurile in care NU ar trebui sa mergi, discutia este ampla. O voi dezvolta intr-un articol ulterior, aici, marginindu-ma doar la localuri (baruri, restaurante si pub-uri), voi spune doar atat: mamele care vor sa alapteze ii fac pe multi sa regrete interzicerea fumatului. Vorbesc serios: exact cum zice si Sofia, alta sustinatoare a alaptatului in public, pana acum fumatul le impiedica sa ajunga in localuri. Apai, daca altfel nu se poate, multi vor cere anularea legii anti-fumat. In cazul multor nefumatori, intre a merge intr-un local sa te afumi si a merge intr-un local unde auzi non-stop tipete si plansete si unde vezi mame alaptand, s-ar putea sa fie de preferat a doua varianta. Cinic sau nu, dar s-ar putea ajunge acolo.
In concluzie, alaptatul in public trebuie legiferat, insa in anumite limite. As reglementa spatiile in care se poate alapta, unele igienice, unde se poate face acest lucru in siguranta, insa as lasa localurile sa decida daca in ele se poate alapta sau nu. Ar trebui sa fie o modalitate de selectare a clientelei: unii tintesc familiile, mame cu copii, public macar obisnuit cu alaptatul in public, altii vor tinti familiile tinere ori familiile mai pudice, care considera ca alaptarea trebuie sa aiba loc in intimitate. Salutari BLOGOSFERICE tuturor!
Salut Emil, o să fac o comparație, poate nu cea mai fericita dar asta e.
De câte ori ai văzut persoane care urinează în public (a se citi nesimțiți care se pisa la coltul strazii sau în cel mai fericit caz după un boschet)?
Si hai sa recunoaștem, ca si noi am facut-o, poate nu la colț de stradă, dar după un copac pe marginea drumului?
Urinatul în public este sancționat prin lege, se da amendă. Ai chemat politia când ai văzut pe cineva făcând asta? Nu cred.
Ce e mai condamnabil, un bețiv care se pișă la Unirii sau o mama în Cișmigiu care alăptează? Si ce o să facem când o să avem o lege care reglementeze alăptatul în mod ilegal? O să chemăm polita? Si pe cine să amendeze? Pe mama sau pe micul terorist care o șantajează emoțional și cere țâță?
Legat de igiena, sincer, e mult mai igenic alaptatul in aer liber decat intr-o camera de 2 metrii patrati in care se perinda cate 50 de parinti cu bebelusi pe zi. Alăptatul în public e la fel de igenic ca mâncatul unei shaorma pe strada. Ce nu e igenic aici? Sau poate ar trebui interzis si consumul de alimente pe stradă. Tu de ce ai avea voie să mănânci pe strada dar un bebeluș nu?
Sincer, mi se pare o pudoare excesiva din partea celor care ridica problema alăptatului în public.
Hai sa-ti raspund pe scurt:
1. Nu e igienc sa mananci shaorma pe strada ori chiar un covrig, doar ca in cazul adultilor rezistenta este mai mare. Copiii mici sunt foarte sensibili. Extrem de sensibili. Eu unul, ca parinte, nu as risca.
2. Nu inteleg exemplul cu urinatul. Sincer, am vrut si eu sa-l dau, ca e tot nevoie fiziologica. Dar nu pricep in ce sens l-ai dat tu. Tu vad ca ai fi de acord cu alaptatul in public. Dar atunci ce sens are exemplul cu urinatul?
3. Cei care au ridicat problema alaptatului nu sunt cei care se impotrivesc, ci sunt cei care au cerut legiferarea lui. Mamicile (si taticii) care se simt discriminate/discriminati. Eu am spus ca sunt undeva la mijloc, ca trebuie legiferat acest lucru, dar in anumite limite.
Legat de alaptatul in parc (in aer liber), lucrurile stau fix asa (a poveste Gherghe la ea pe blog): tu esti singura cu copilul in parc. Copilul cere de mancare, te apuci sa-l hranesti. Devii instant magnet pentru obsedati (ea povesteste cum a asistat la o faza de genul, cum un obsedat a venit foarte aproape de mamica in cauza). Daca parcurile ar avea locuri special amenajate, si pt mamici ar fi mai convenabil. Zic eu. Da, e interesanta si problema inversa: cum sanctionam mamele care alapteaza in public? Ce politist va fi acela care, impasibil, va aplica o amenda de sute de lei pentru asa ceva?
Pe de alta parte, pun altfel problema: ele, mamicile, se simt discriminate. Ce ar trebui sa se intample? Sa fie amendati cei care se uita urat la o femeie care alapteaza? Amendam clientii unui restaurant care ameninta ca pleaca daca mai vad o femeie alaptand? De fapt, ele, mamicile, ce vor? Ca momentan alaptatul nu e ilegal!
Se pare că nu m-am făcut înțeles, poate si din cauza orei la care îți scriam. Eu sunt împotriva legiferării. Legiferarea înseamnă că vor fi situații în care mamele nu vor avea voie să alăpteze iar un trebuie hranit atunci cand cere.
În ceea ce privește mâncatul pe stradă nu văd de ce e nu e igenic? Aerul din casa e același în ceea ce privește poluarea iar dacă te gândești la stranuturi si chestii d-asta, tot în acest aer va fi plimbat copilul.
Ce vor mămicile? Pornind de la faptul că sunt femei si doar Dumnezeu le poate înțelege, nu pot să răspund la această întrebare. Săptămâna trecută insa a fost săptămână internațională a alăptatului, probabil că o parte din toate astea a fost doar o campanie de PR pentru alăptat din partea unor ONGuri dornice de afirmare.
Sunt de acord cu tine 50%. Bine, poti lua si invers afirmatia mea.
Asadar, pe rand:
1. Trebuie legiferat pt ca, asa cum am zis eu, este un vid legislativ. Sa-ti dau o situatie ipotetica: intr-un restaurant sunt la o masa 3 cupluri cu 3 mamici. Fiecare cu copilul dupa ele. Mamicile se apuca la un moment dat sa alapteze. De la mesele alaturate vin cativa oameni care vor cere ca ele sa fie evacuate. Le e scarba, nu vor sa vada, tot discursul. Ce va face patronul restaurantului? Le da afara, ele vor zice ca e discriminare. Doar ca nu e un articol de lege care sa spuna clar ca e discriminare, deci el va spune ca a luat o decizie COMERCIALA („ne rezervam dreptul de a ne selecta clientela”; clientii de la masa X goneau clientii de la alte mese, am preferat sa le dam afara). Daca e legiferat, in oricare sens, situatiile de genul vor disparea.
2. Legat de campania de PR, e posibil sa fie asa, insa, chiar si daca e asa, discutia tot e utila. Repet, nu sunt de partea celor care cer asta, insa e un sambure de adevar in ce spun ele (si ei, ca-s si cativa barbati).