Un articol despre acasa scris in deplasare vi se pare absurd? Eu as zice chiar deloc. Da, ti-e dor de casa. Mie imi este.
Cand scriu acest articol este vineri seara, dar el apare duminica. Nu stiu unde voi fi in acest moment: pot fi aici la rasnov la cinema, la pensiune sau prin oras; pot fi in gara, pot fi in tren sau , slabe sanse, pot fi deja in capitala.
Acasa adica. De ce este atat de frumos acest cuvant? Pai nu stiu, dar imi place. Si parca in romaneste e mult mai personal decat in alte limbi. HOME imi suna mult mai sec decat ACASA. Ma rog.
Vroiam insa sa pomenesc ceva despre altii. Mai putin norocosi ca mine. Aceia care stau cu bagajul facut tot timpul. Ca petrec ore intregi in tren. EU n-as suporta. Sau poate asa m-am obisnuit.
Deja incep sa ma apuce regretele: ma voi desparti de aceste locuri, de acesti oameni. Pe unii habar n-am cand ii voi mai vedea. Oare oamenii care au ca meseria plecatul cum s-or simti? Atat de lipsiti de suflet or fi incat sa-i doara undeva?
Daca zic oamenilor ca urasc strainatatea nu ma cred. Dar e un adevar. Eu asa am fost creat: sa stau in tara mea, in orasul meu de preferat (care e acum Bucuresti, ar putea fi Slatina, dar altul nu). Sau nu preferat, dar … orasul meu.
A, si inca ceva: urasc bagajele. Sa le fac, sa le car. Si acum, sa le REfac. Doar nu credeti ca-s aranjate cumva? O sa le indes eu cumva sa intre si pace.
Din acest motiv nu invidiez oamenii plecati afara. Oricati prieteni ar avea, oricati bani ar avea. Ei au o mare problema: nu-s acasa. Oameni care nu mai stiu exact ce inseamna ACASA. Oameni pentru care acasa are 3 sau 4 sensuri….
Prea patriot?Prea nationalist? Sau prea naiv? Asta-s io!
Salutari tuturor!
ps: Paradoxal, nu-mi place postul tv ACASA !
eu n-am avut niciodata tara mea, orasul meu, natia mea. ideea de a ma stabilii undeva sau sa investesc in teren sau casa, mi-au fost intotdeauna straine. e un sentiment care-mi rapeste libertatea. imi place sa stiu ca nu sunt legata de nimic. ca oricand pot sa-mi schimb traiectoria.
ptr. mine, acasa e acolo unde gasesc suflete care vibreaza pe aceeasi frecventa asemenea sufletului meu. suflete care tanjesc dupa ceea ce tanjesc eu. sufletet care sunt preocupate de ceea ce ma preocupa pe mine. suflete care iubesc si gandesc asemenea mie. suflete pe care abea le cunosc, si totusi am senzatia ca le cunosc de-o viata.
acasa nu e legat de loc. poti fi departe, si totusi acasa.
Hmmm… Eu sunt dependenta de casa, de patul meu, dar in acelasi timp ador sa calatoresc, in special cu trenul!
@Scubidibu: Esti de parerea contrara. Tine probabil de obisnuinta. Altii insa (cunosc cazuri) s-au saturat de umblat si prefera sa stea 🙂
nu tine de obisnuinta ci de felul meu de a fi 😉